Informatii pentru pacienti

Ce este deficitul de alfa-1 antitripsină?

Deficitul de alfa-1 antitripsină este o boală genetică (moștenită) rară ce poate fi responsabilă de unele boli pulmonare (precum bronhopneumopatia obstructivă cronică/BPOC sau astmul necontrolat, sever) sau de boli hepatice (precum icterul noului născut sau ciroza).

Persoanele cu această afecţiune au în organism o genă modificată: această modificare determină producerea insuficientă a unei proteine din sânge care se numește alfa-1 antitripsină. Această proteină are rolul de a interveni în reacțiile inflamatorii, în principal la nivelul plămânului.

Dacă cantitatea proteinei nu este suficientă și/sau calitatea acesteia nu este cea normală, alfa-1 antitripsina nu își mai poate îndeplini rolul de protector al plămânului. Aşadar plămânul se va degrada mult mai repede decât la individul normal. Acest fenomen se accentuează la  expunerea la fumul de țigarete, poluarea atmosferică sau ambientală.

Astfel, apare emfizemul pulmonar sau BPOC-ul şi, consecutiv lor, simptomele (manifestările) specifice.

Emfizemul pulmonar este o boală pulmonară mai degrabă degenerativă, ce constă într-o distensie excesivă a alveolelor pulmonare (micii saci la nivelul cărora se petrec schimburile gazoase necesare supraviețuirii) (fig. 29).  

Această distensie excesivă duce la ruperea pereților alveolari, cu formarea unor spații aeriene mai mari, dar cu o suprafață utilă, funcțională, mai mică.

Când este atins un anumit prag al acestei afectări alveolare apar simptomele. Ele sunt resimțite inițial dacă organismul are nevoie de mai mult oxigen decât în condiții normale (la efort, inițial intens, apoi din ce în ce mai redus).

Apoi, după ce boala progresează, simptomele apar inclusiv în repaus.

Principarea manifestare a emfizemului este dispneea, adică respirația devine insuficientă, ducând la reducerea progresivă a efortului.

BPOC-ul, sau boala fumătorului, cum mai este numită datorită asocierii foarte frecvente (chiar dacă nu exclusive) cu fumatul de țigarete, este o stare inflamatorie excesivă ce asociază atât emfizem, cât și bronșită cronică (adică tuse persistentă şi spută/”flegmă”).

Manifestările BPOC-ului sunt dispneea (oboseală, respiraţie insuficientă, toleranţă scazută la efort), tusea care asociază frecvent expectorație (albă, mucoasă în zilele obișnuite, sau colorată, galbenă sau verzuie în perioadele dificile de agravare a inflamației și eventual infecție). Prezența secrețiilor în arborele respirator poate fi responsabilă de apariția unui zgomot respirator specific, ca un fluierat discret ce se aude în timpul expirului pacientului (wheezing).

Emfizem


Fig. 29 – Aspecte anatomice la nivel bronhoalveolar în emfizemul pulmonar comparativ cu plămânul normal (https://myhealth.alberta.ca/Health/pages/conditions.aspx?hwid=hw32559)

Spre deosebire de mecanismul de apariție a bolii pulmonare, boala hepatică apare tocmai datorită sintezei proteinei la acest nivel. Fiind o proteină improprie, mai multe molecule de același fel se unesc și se depun la nivelul celulelor ficatului, dereglând funcția acestuia. Totodată se declanșează un proces de reparare deficitară, cicatricială, prin fibroză. Acest proces stă la baza apariției cirozei hepatice.

Nu orice modificare a genei ce codifică alfa-1 antitripsina determină implicit apariția bolii, aceasta depinzând de tipul modificării, dacă una sau ambele gene sunt modificate, de nivelul plasmatic al proteinei, de expunerea la diverși factori de risc pentru boli pulmonare și hepatice, precum și de factori de risc individuali.

Practic, fiecare caz de deficit de alfa-1 antitripsină este unic și trebuie abordat ca atare.


Cum se manifestă deficitul de alfa-1 antitripsină?

Cel mai frecvent, deficitul de alfa-1 antitripsină se manifestă ca boală pulmonară sau hepatică.

În cazul bolii pulmonare, acuzele obişnuite ale pacientului sunt tusea, uneori asociind sputa purulentă, respiraţia grea/dispneea (fie când pacientul face un efort sau în stare de repaus), șuierături resimțite în piept (uneori sesizate doar de membrii familiei, nu și de pacient), infecții respiratorii repetitive.

Simptomele sunt persistente, cu perioade “mai bune” și “mai rele”.

Unii pacienți sunt deja diagnosticați cu diverse boli pulmonare (precum BPOC, astm, emfizem pulmonar, bronșiectazii etc).

Purtarea acestui diagnostic nu înseamnă o eroare medicală; dacă pacientul prezintă deficit de alfa-1 antitripsină cele două boli sunt asociate, și nu se exclud.

De altfel, deficitul de alfa-1 antitripsină se caută printre purtătorii acestor afectiuni.

Fumatul este principalul factor care duce la apariția simptomatologiei și la degradare pulmonară la pacientul cu deficit de alfa-1 antitripsină. De obicei, simptomele se manifestă după decada a 5-a de viață, atunci când distrucția pulmonară este suficient de severă pentru a nu mai face față cererilor organismului. Rareori pacienții copii sau foarte tineri sunt diagnosticați datorită simptomelor respiratorii.

Cea de-a doua manifestare ca frecvență este cea hepatică. Ea se manifestă de multe ori de la naștere, sub forma icterului prelungit al nou-născutului, hepatită severă sau simpla menținere a unor teste de laborator modificate (transaminaze). Cel mai des, pacienții tineri sunt diagnosticați datorită acestor simptome.

După decada a 5-a de viată, riscul în ceea ce privește afectarea hepatică este de ciroză hepatică (deseori de cauză neprecizată), mult mai rar de neoplasm hepatic.

Alte simptome (precum manifestări dermatologice, reumatologice) sunt mult mai rare.


Cine ar trebui testat?

Testarea pentru deficitul de alfa-1 antitripsină se face pentru pacienții simptomatici, în sensul uneia dintre manifestările descrise (link manifestări).

Datorită frecvenței scăzute a deficitului de alfa-1 antitripsină în populația generală, testarea se face la cei simptomatici în baza anumitor recomandări făcute de ghidurile internaționale.

Astfel, nu orice pacient care tușește va fi testat, ci doar dacă el întrunește criteriile recomandate. Cea mai simplă metodă de a afla dacă aveți sau nu indicație de testare este să vă adresați unui specialist.

De asemenea, dacă o rudă o rudă de gradul I v-a fost diagnosticată cu deficit de alfa-1 antitripsină, chiar dacă sunteți asimptomatic, este bine să fiți testat.


Sunt ruda unui pacient cu alfa-1 antitripsină. Ce ar trebui să fac?

Dacă o rudă de gradul I a dumneavoastră este diagnosticată cu deficit de alfa-1 antitripsină, este bine să fiți testat și dumneavoastră. Ați putea fi și dumneavoastră purtător al aceleiași gene.

De asemenea, dacă soțul sau soția dumneavoastră a fost diagnosticat cu deficit de alfa-1 antitripsină trebuie să știți dacă și dumneavoastră aveți aceeași genă deficitară.

Astfel se poate evalua riscul pentru copiii dumneavoastră de a dobândi această boală.

Dacă vă aflați în una din aceste situații, puteți să vă adresați medicului rudei dumneavoastră sau să ne scrieți (link contact) pentru a vă ajuta să fiți testat la rândul dumneavoastră.


Cum se face testarea?

Pentru a dovedi deficitul de alfa-1 antitripsină sau statusul de purtător (o singură genă modificată din cele două și valori normale ale alfa-1 antitripsinei), se efectuează o analiză de sânge. Câțiva mililitri de sânge sunt suficienți.

În cadrul testării pentru deficitul de alfa-1 antitripsină se urmăresc mai mulți parametri.

Cel mai accesibil dintre ei este valoarea plasmatică a alfa-1 antitripsinei. Aceasta poate fi determinată în multe laboratoare (de spital sau private) și poate prezice în anumite cazuri acesta afectiune.

O valoare foarte mică a alfa-1 antitripsinei poate prezice o modificare genetică severă, numită homozigotă, rezultată din modificarea ambelor gene.

De retinut: de cele mai multe ori testarea valorii plasmatice nu este suficientă!

Confirmarea se face fie prin imunelectroforeză (fenotipare), fie prin testare genetică (genotipare), ambele necesitând numai recoltare de sânge.

Nici una din cele două investigații nu se efectuează în laboratoare obișnuite, accesibilitatea este redusă și prețul testării crescut.

Cu sprijinul Grupului de Lucru pentru Deficitul de Alfa-1 Antitripsină și al Societății Române de Pneumologie, testarea se face gratuit, în Polonia, prin intermediul Rețelei din Europa Centrală și de Est pentru Deficitul de Alfa-1 Antitripsină, structură la care este afiliată Societatea Română de Pneumologie.

Societatea Română de Pneumologie este membru fondator ai acestei rețele europene constituită la Varșovia în data de 18 aprilie 2013. (link acasa).


Cui ar trebui să mă adresez pentru testare?

În cazul în care recunoaşteţi printre simptomele dumneavoastră manifestări din cele descrise mai sus (link către manifestări), cel mai corect pas ar fi să vă adresaţi unui pneumolog sau unui gastroenterolog care să decidă în ce măsură testarea este recomandată.

Acesta vă poate îndruma către cel mai apropiat centru care se poate ocupa de testarea dumneavoastră. În cazul în care dumneavoastră consideraţi că este necesară o opinie suplimentară, vă rugăm contactați-ne (link spre contact).

Vă recomandam să mergeţi mai întâi la medicul specialist, deorece decizia de evaluare pentru această afecțiune se bazează pe unele teste de laborator de care este nevoie în prealabil, precum și de întrunirea anumitor criterii înainte de a decide dacă testarea trebuie recomandată.


Cum se tratează deficitul de alfa-1 antitripsină?

În  momentul actual tratamentele disponibile nu au drept consecință vindecarea  deficitului de alfa-1 antitripsină.

Abordarea terapeutică se adresează diminuării efectelor legate de o cantitate insuficientă de proteină.

Astfel, se poate administra proteina lipsă, obținută fie prin purificare de la pacienți sănătoși, fie prin sinteză genetică în laborator.

Această administrare se face în cazuri atent selecționate, iar costul tratamentului este de cele mai multe ori prohibitiv, accesibil doar în cadrul programelor naționale (puține în lume) sau în cadrul studiilor clinice.

Această abordare terapeutică nu este utilă în boala hepatică, pornind de la mecanismul ei de producer. (link ce este alfa-1 antitripsina).

În absența tratamentului specific, trebuie obligatoriu tratată boala de bază: emfizem, BPOC, astm, bronșiectazii.


Există și alți pacienți români cu deficit de alfa-1 antitripsină?

Da, există şi alţi pacienţi.

E adevarat, încă destul de puţini identificaţi din totalitatea celor existenţi.

Dar cei pe care îi cunoaştem deja v-ar putea sprijini, v-ar putea ajuta cu informaţiile pe care ei le-au aflat, ar putea facilita înţelegerea de către dumneavoastră a bolii dumneavoastră.

În momentul actual există o asociaţie internațională a pacienţilor cu deficit de alfa-1 antitripsină.

În cazul în care boala dumneavoastră este confirmată puteţi căpăta accesul în această asociaţie, cu toate beneficiile ei.

Pentru detalii, vă rugăm abordaţi-ne prin formularul de contact. link catre noi


  • HTML
  • Jade
  • EDN
Copy

                                        

                                    
Lacing it up!

Powered by